Vajnicii luptatori

kim.jpg

“Da, (ridicandu-se) vreau scandal, da… pentru ca m-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate: ai uitat ca sunt fiica din popor si sunt violenta; ai uitat ca sunt rePublicana, ca-n vinele mele curge sangele martirilor de la 11 Fevruarie; (formidabila) ai uitat ca sunt ploiesteanca – da, ploiesteanca! – Naica, si am sa-ti torn o revulutie, da’ o revulutie… sa ma pomenesti!…”

 

Conservatori! Mare atentie! Circula mai nou, prin randurile noastre, o aparitie foarte colorata dar mai ales foarte vocala. Gata oricand sa isi ridice poalele in cap, aceasta brava Rromanca, musca in stanga si in dreapta din cetateni destul de onorabili dar care au curajul la un moment dat sa nu fie de acord cu ea. Cucoana in cauza, fandeaza sportiv intre atacuri si victimizari, intocmai ca intr-un ring de lupte intre mahalagioaice. Se varsa laturi,  se varsa insa si lacrimi! Totul, nu-i asa, pentru binele Rromaniei. Tarrissoara noastra, cum bine spunea Nenea Iancu. Plimbata pe la televiziuni, guraliva nevoie mare, se tragea in poza cu toata lumea, de-a valma, in ultima instanta invitata fiind sa intre si in umbra singurului fost mare partid conservator, numit PSD. Binevoitorii care ii prevesteau o cariera fulminanta se bucurau sa aiba o asemenea trompeta colorata, cu priza la publicul tanar si nu doar. Problemele au inceput sa apara cand lucrurile nu s-au intamplat cum si-a dorit domnisoara. Si de la maraieli scurte, moftangioaica noastra ajunse sa muste chiar mana de care se frecase cu ceva vreme in urma. Nimic nou pe malurile Dambovitei.

Totusi nu pot sa nu remarc adunatura imunda stransa sub steagurile de Mortal Kombat ale infocatei noastre fiice din popor, republicana de la Ploiesti. Luptatori de diverse sporturi, (inteleg ca si Mitza noastra stie sa dea cu pumnul) , salvatori ai neamului, luptatori pe baricadele crestinismului fanfaronard de Facebook.Oamenii au “fapte”. Plimbati incolo in incoace de ofiteri sub acoperire, trag de garduri, aprind candele si lumanari, se murdaresc cu noroi prin cimitire uitate ale patriei. Daca ei sunt cei care prezinta alternativa, sa imi fie cu iertare, nu pot decat sa rad. Scalambaiala inculta, de Piata Matache, calabalacul puturos strans de pe peronul Garii de Nord si aruncat in spatiul virtual, se cheama Patriotism. Atacul la persoana, invectiva, dezvaluirile ascunse, mardeiasii gata sa iti sara la jugulara daca o contrezi pe Bubulina, iata arsenalul prin care tarrrrisoara va fi salvata.

Suflarea suava cu miros de partz a doamnei Baston, umple paginile de social media, postari la fiecare 10 minute, istericale panicarde, live-uri cu tot felul de necunoscuti celebri, iata un meniu demn de campionii nationalismului de tip nou. Apart topuri ad-hoc: eu sunt mai nationalist decat el. Eu sunt cea mai mare antiglobalista, eu reprezint crestinismul.

De fapt, nimic nou sub soare. Recomand a se reciti macar una din piesele lui Caragiale.

“Da, (ridicandu-se) vreau scandal, da… pentru ca m-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate: ai uitat ca sunt fiica din popor si sunt violenta; ai uitat ca sunt rePublicana, ca-n vinele mele curge sangele martirilor de la 11 Fevruarie; (formidabila) ai uitat ca sunt ploiesteanca – da, ploiesteanca! – Naica, si am sa-ti torn o revulutie, da’ o revulutie… sa ma pomenesti!…”

Advertisements

Retragerea platformelor online pentru comentatorii conservatori este un atac la proprietatea privată

Reacționarii

de John Howting

Un amic tocmai ce mi-a trimis un articol privind „retragerea platformei” în cazul internautului provocator de dreapta, Milo Yiannopoulos, care, potrivit articolului respectiv, ar avea acum datorii de 2 milioane de dolari ca urmare a evacuării sale de pe diverse platforme online. Evident că, nemaiavând acces la Twitter, Patreon, GoFundMe șamd, Yiannopoulos nu se mai putea promova suficient sau strânge bani. De când nu mai are acces la o prezență online de tip masiv, sponsorii lui cei mai afluenți par să-și fi pierdut entuziasmul.

View original post 1,368 more words

Apolodor Modern!

satan

Ce poate fi mai frumos pentru un copil decat sa isi vada personajele preferate din carti prinzand viata in fata ochilor sai? Nu stiu raspunsul la aceasta intrebare. Insa stiu cu siguranta ce poate fi mult mai urat. Mai urat poate fi sa isi vada personajele preferate prinzand viata intr-un mod ingrozitor, iar povestea favorita, in acest caz povestea lui Apolodor, devenind un soi de cosmar care poate infricosa si un adult cu inima mai sensibila.

Ieri, am vrut sa ii fac o bucurie fiicei mele, astfel ne-am prezentat fericiti la Teatrul Tandarica. De cu o seara inainte a avut mari emotii, bucuria i se citea pe chip, stia deja ca la Teatrul de Papusi este foarte frumos si ca il va vedea in sfarsit pe Apolodor. Sotia mea i-a citit povestea de sute de ori, si  fiica mea a memorat deja 20% din frumoasa povestire a lui Gelu Naum, povestire care ne-a bucurat pe toti, generatii de-a randul. Sala era arhiplina, zeci de copii impreuna cu educatoarele unei gradinite cat si insotiti de parinti umpleau sala. Inceputul parea promitator, un actor a intretinut suspansul, el si copiii din sala cautandu-l pe Apolodor impreuna, strigandu-l, chemandu-l sa vina mai repede pe scena. Apoi a inceput piesa.

Am inceput sa am indoieli dupa primele 3 minute ale piesei cand in scena au aparut Motanul Tit- care in loc sa fie motan era un om cu un guguloi mare verde pe cap, o bila, care avea doi ochi negri de extraterestru. Langa Motanul Tit si Apolodor era si un om cu un cap de iepure imens, care avea un ochi explodat. Infricosatoare aparitii…dar haaai sa zicem…. Si uite asa incepe calatoria lui Apolodor spre fratii lui din Labrador. Incet incet o atmosfera tot mai intunecata s-a abatut asupra scenei… Avionul semana cu un avion, ce-i drept…Vaporul Meteor? Un soi de bustean cu niste muschi verde lipit de el…nimic care ar aduce a vapor. Acum sa nu va inchipuiti ca nu stiu ca nu toate lucrurile trebuiesc interpretate ad literam. Cel putin nu de catre noi adultii. Dar…copiii? Artist fiind, sunt un copil mare. Eu mi-as fi dorit sa vad Vaporul Meteor, sa semene a vapor, sa vad doi marinari cu barbi sa il ia pe Apolodor din zbor pe puntea lor.

20190221_103304

Vaporul Meteor in viziune moderna

Si uite asa, cu chiu cu vai, ajungem la partea de unde incepe sa se rupa filmul rau de tot. Oamenii in negru incep sa imite un tren, caci nu-i asa, e mai ieftin sa imiti un tren decat sa faci un tren care sa semene cu un tren…Danseaza ca intr-un ritual, in cerc, si apare talharul din Connecticut. In povestirea lui Naum, Apolodor era in acest punct cowboy in America, iar talharul era un soi de cowboy bandit cu pistoale la brau… In piesa noastra insa, talharul este chiar Satana insusi, cu coarne, si cu o bila mare in jurul burtii vopsita in culorile curcubeului….va las aici filmarea, o vedeti pe youtube: AICI

 

20190221_104515

Nu sunt un bigot, ba chiar din contra. Totusi nu am putut sa nu observ cum toata piesa se transforma intr-un soi de ritual, ceva intunecat, plin de fum, efecte speciale proiectate pe scena, multe tipete, cantece imitand un soi de litanii, zici ca nimerisem la mesa neagra. Am fost de cateva ori pe punctul de a ma ridica si a pleca, dar de dragul copilului care parca tot astepta sa apara ceva frumos, am ramas pana la final. A urmat partea cu politicianul american…defapt o buna parte din piesa s-a concentrat in jurul povestii americane a lui Apolodor…pe harta lumii a aparut chiar si steagul americii, statuia libertatii, un politician gras intr-un costum bizar, care urla, tuna si fulgera. Si iar o scena de ritual, in care oamenii in negru, intr-o lumina obscura cer sa ii fie ridicata o statuie lui Apolodor. Puteti vedea infricosatoarea scena (cat am reusit sa filmez din ea) AICI

Urmatoarea aparitie care mi-a atras atentia, este cea a celor doi negri Jim si Jack…un personaj dublu, doi oameni intr-un soi de camasa de forta, legati unul de celalalt, cu niste bile imense, negre, pe cap. Un soi de BDSM copilaresc…

20190221_105414

Si daca tot nu au reusit sa ii bucure pe copii, i-au recompensat la final, ultima scena fiind cu baloane. Baloane umflate cat si balonase suflate de doua aparate de balonase, situate in stanga si in dreapta scenei. Fiica mea a fost destul de descumpanita si abia a asteptat sa iesim sa o cautam pe mami. La piesa anterioara la care am fost, cea cu Tigrisorul Petre, nu ar mai fi plecat din teatru. Acum insa…dezamagire totala. Apolodor va fi o amintire urata in mintea ei. Am inceput sa ma gandesc serios sa ii fac o serie de ilustratii pe tema Apolodor, poate asa voi reusi sa sterg aceasta amintire groaznica cu oameni imbracati in negru, satana, curcubee, zbantuiala ritualica, urlete si animale cu ochi explodati…

Piesa este recomandata copiilor, de la 4 ani in sus… Este in fapt o transpunere in scena pentru adulti. Lipsea sa apara si oameni in pielea goala, ca sa fim in acest trend modern, al teatrului contemporan. Vorbind cu prietenii la telefon, am inteles ca la Teatrul Tandarica sunt bagate niste ONEGEIURI, si ca s-au facut si niste studii interesante despre teatrul pentru copii, ideile ce pot fi transmise prin teatrul de papusi, si cum sa le transmitem….voi cerceta acest fir pe care l-am prins si voi reveni cu detalii…

Apreciez efortul regizorului si al scenografului, efectele au fost minunate, costumele au fost speciale, atmosfera interesanta, dar nu pentru copii. In nici un caz. Daca nu vreti sa ramana cu sechele…. Cred ca iti trebuie ceva special cand incerci sa faci lucruri pentru copii. O puritate si o intelegere a lumii lor, o lume plina de culoare, o lume care abia li se descopera in fata ochilor…in aceasta piesa eu am vazut o incordare a muschilor in stil modern: uitati baaa, ba copiii baaa, ba parintilor baaa, uitati ba ce costume, ce dans, ce ritual, ce satane va aducem noi pe scena! Talent cu carul…folosit gresit! Aliluia!

 

 

Videochat

48.jpg

 

C’asai pe Facebook, da omu de tot felul de chestii.Gasesc mai deunazi un studio de videochat. Ceva cu studio 20 grozavesti. O mica caterinca pe pagina lor, si poc, probabil patronu, un domn numit foarte poetic Frunzetti, imi raspunde ca domne nu inteleg eu misiunea mareata pe care o au ei..Ma mai uit pe pagina, tot felul de chestii pompoase, cum le invata ei pe fete marketing, contabilitate, limbi straine…uita insa sa povesteasca de partea cu frecatul Violetei. Pe pagina acestui maret antreprenor gasesc tanguiri de tip hastagian cu tara care nu face domne nimic pentru el, etc, stiti modelul. Practic individul este un soi de proxenet al online-ului dar isi aroga niste merite de parca ar conduce cel putin firma Apple. Pagina studioului de videochat abunda de reclame cu fete in Mercedesuri, masinile fiind cumparate dupa frecatul Violetei timp de ore in sir. Vacante in locuri exotice, cadouri scumpe, toate curg precum Izvorul Tamaduirii pe pagina maretului studio. Ba mai mult organizeaza si workshopuri unde se vand si francize.

studio

Acuma na, fiecare face ce vrea cu Violeta sa, isi baga ce crede de cuviinta in ea, in timp ce strainu cu banu gros plateste impulsuri ca boul. Inteleg ca in multe cazuri dupa ce fata a frecat Violeta bine in fata camerei omu a vrut sa o ia de nevasta. Iti dai seama pe ce culmi se pot urca Narcisele noastre autohtone? Nu prea inteleg insa pretentiile acestor proxeneti de a fi considerati niste super adevarati, si domnisoarelor cu Narcisa pe camera de a fi considerate un soi de academiciene. Dar na…sigur ceva imi scapa….

Iar daca nu stiti cum se desfasoara o sedinta, faceti o incercare. Va costa cam 10 euro. M-am documentat intr-o vreme pentru o expozitie legata de videochat, pe care probabil o voi duce la capat intr-o buna zi. Situatia nu este deloc “glam” cum o prezinta acesti patroni de bordeluri virtuale. Ei spun  ca nu trebuie sa te dezbraci, ca e de fapt doar asa, o discutie , se leaga o prietenie, un soi de caiet Oracol cum era pe vremuri. Ei draci. Strainu’ stie ce vrea. Carne fratioare. Da banu da tre’ sa merite. Fetele fac orice pentru acele impulsuri. Dai banu, intri pe privat si ea te intreaba: ce vrei sa fac? La Narcisa, la Rozeta, ce marime sa fie, vrei sa chem si o prietena, practic cat timp dai impulsul…face orice. In dreapta ecranului este un soi de chat pe care il vad toti, unde curg tot felul de injurii si porcarii de iti sta mintea in loc.

93.jpg

In tineretile mele am avut o gagica ce lucra la videochat. Relatie rapida, a ars repede treaba. Dar am vazut totul din interior. Unii chiar se indragostesc de ele, saracii. Le trimit bani, cadouri, ba chiar ele isi bat joc de ei si inventeaza tot felul de minciuni. Ba s-a imbolnavit pisica, ba e pe moarte mama, Jim, hei Jim, sunt trista….da…daca ai putea…nici nu stiu daca sa accept…da bine 1000 de dolari e in regula! Iti multumesc. Poc, carnea pe ecran, si maine banii de la Western Union. Si iote asa, dupa o vreme se capatuieste fata si daca o vezi prin oras ai crede ca e cel putin fiica lui Traian Basescu coborata din Meleu. Vita nobila, treburi grave. Pacat ca…stiti cum e…old habbits die hard. Deci data viitoare cand vedeti una buna pe strada, din asta de sare “succesul” si “bunastarea” din ea…ganditi-va ca in America e noapte si fata lucreaza din greu pe ecrane. La ceva tot suntem si noi campioni mondiali…la videochatiste!

P.S. uitasem sa va spun. Cel mai simplu mod de a le vedea pe fete in actiune este sa dati un search pe siteuri porno, de ex pornhub si sa scrieti videochat Romania. Veti fi umiti. Practic, unii dintre clienti, inregistreaza fetele in timp ce presteaza in direct, apoi le uploadeaza clipurile pe siteuri porno. Hahaha. Inainte sa te insori cu gagica ta, da stiu, e fata cuminte, desteapta, devreme acasa, da o tura pe siteurile porno ca s-ar putea sa o gasesti pe acolo…Ei chiar daca nu te deranjeaza tot e bine sa stii cum stai. Succes!

4

Va vedem!

bosh

Scelerati care calca oameni cu masina. Scelerati care mazgalesc garduri. Scheletici cu ochelari pe ochi care urla “moarte pesedistilor”, corporatisti alcolici care la a 7-a bere vor sa bata jandarmii, gagici pe care nu le fute nimeni, deghizate din urata clasei si nefututa scolii in feministe sau elegebechicse, calculatoristi care bat oameni doar la counter, suporteri care cred ca stadionul este peste tot, gangavi si balbaiti cu nume de dictatori, fete de cartier supraponderale, mici golanasi ratati care penduleaza intre valorile familiei si cele progresiste, intelectuali hoti si cumparabili, sugatori de fonduri de la primarie si de la tot felul de asociatii obscure, gangsteri de 19 ani care viseaza sa fie mici 2 Pac justitiari, proaste de coafor care intre doua puneri de unghii false merg si ele fai fato in Piata ca nu se mai poate trai in Romania. Pensionari plictisiti cu vagi urme de cultura, caci acum se culturalizeaza oricine pe net, pensionare cu ochelari si cu telefoanele in mana, toti urla in gura mare ca apucatii, toti vor sange si moarte, toti vor Revolutie, toti vor sa dea muie, sa bata jandarmii, sa stranga de gat oponentii. Citesti statusurile, comentariile, ai avea impresia ca o mare armada invincibila se aduna spre a da jos Guvernul. Caricaturi triste dar pline de venin si ura, un circ ambulant care flutura in bataia vantului de noiembrie sau se topeste in mijlocul caldurii toride de august. Curve de doua parale deghizate in jurnaliste independente, toxicomani veniti de pe alte meleaguri sa se futa ieftin la Bucuresti si sa se imbete tot cu bani putini relateaza de la fata locului prezentand o situatie apocaliptica. Soferi de tir, moroseni care mai deunazi taiau copaci cu drujba in padure, santieristi, diaspora care a dat de bani tarandu-se pe jos in fata strainilor, toti au accente de Franta sau Italia, toti s-au auto erijat intr-o elita schioapa.  Peste toti acestia pluteste hada si zambitoare figura unei noi securitati, mai rea decat cea dinainte de 90, este noua securitate internationala, globala, planetara si intergalactica.

Ciudata inversare de roluri. Acum 30 de ani toti acestia erau in tabara cealalta. Au schimbat tabara. Atata tot. Oamenii sunt la fel. Nu am evoluat decat la suprafata, pojghita subtire s-a spart, puroiul curge. Nu am involuat. Am ramas la fel procentual. Pojghita este foarte frumoasa. Pojghita care va acopera care va ridica pe  un piedestal din clabuci, pojghita pancartelor frumos colorate din dolari americani, pojghita “ted talkurilor”, pojghita Cacarturestilor si Arcuburilor, pojghita premiilor pe care vi le dati intre voi ca niste ultimi labagii doritori de ejaculari precoce, pojghita e asa de frumoasa. Pojghita care va transforma din ultimii tarani provinciali in intelectualii Europei, visatori la premii Nobel. Pojghita filmuletelor misto care va prezinta ca pe oamenii frumosi ai tarii. Pojghita dublei masuri cu care judecati, pojghita autosuficientei va inghite.

Amuzant este ca toti acesti taraie brau de ocazie, patrioti globalisti, crestini progresisti, atei psihopati, nu isi dau seama ca nimic nu este vesnic. Nici locotenentii lor nu isi dau seama, nici generalii lor, nici stapanii de sus par sa nu realizeze inca asta. Nimic nu este vesnic. Voi inca nu stiti dar noi vedem deja cum va subtiati pe zi ce trece. Stapanu’ al mare are alte planuri se pare. V-ati cacat pre dumneavoastra domnilor…victoria voastra “finala” este o mare sparcaiala si atat. Noi chiar “Va Vedem”!

Danton, Robespierre, Revolutia isi va inghiti proprii copii.

french-revolution-execution-of-king-louis-gettyimages

Parintii azi si Haloinu’

happy family mother father and children in costumes and makeup on  Halloween

Mi-am dat si eu copchila la gradinita. O gradinita de stat, buna, nu ma pot plange. Amenajata frumos, curatenie, ieftin, personalul calificat, educatoarele la care a nimerit fiica mea sunt si ele dragute chiar sunt foarte fericit. Am intrat si pe grupul de whatsap al clasei unde este fiica mea. Acolo…vai si amar. Dupa 3 zile eu am parasit grupul lasandu-i sotiei, mai toleranta si mai blanda, onoarea sau oroarea de a comunica cu parintii activi pe acel grup. In cele 3 zile cat am fost pe grup am observat insa cateva chestiuni destul de interesante. Nici nu incepuse bine gradinita ca deja se punea de o “petrecere”. Ziua de nume a unei fetite! La grupa mica, adica copchii de 2 ani jumatate, 3, 3 ani jumatate. Petrecere! Iti dai seama! Ziua de nume! Cred ca intelegeau copiii mai mult de o gramada din acea petrecere. Chestiunea a inceput sa devina si mai interesanta cand parintii sarbatoritei intrebau pe grup daca pot aduce un tort. De ciocolata, bineinteles. Si uite asa, din tot grupul, eu si nevasta-mea si inca o mama, am fost singurii care nu am fost de acord. Niste retrograzi domnule. Pentru ca fiica mea nu prea stie ce este ciocolata. Am preferat sa ii dam orez cu lapte, gris, placinta de mere, si in general fructe. Rar si cantarit primeste cate o bomboana. De ce sa imi transform copilul intr-un sclav al dulciurilor si al ciocolatii? Rateaza ceva mirific? Oricum am norocul de un copil foarte viu si foarte agitat, de ce sa il mai agit suplimentar cu zahar si excitanti nervosi?

Tot pe grup, legat de “party-ul” de care vorbeam mai sus, un tatic a tinut sa se laude cu tortul pe care l-a facut la domiciliu, pentru ziua fiului sau. Adica, el in timpul liber, a facut o petrecere la el acasa, pentru fiul sau. Iti dai seama!? Asa ca a trimis o poza cu un tort, tot de ciocolata, dar care avea deasupra un desen foarte interesant cu masinute colorate, facut dintr-o glazura plina de coloranti si E-uri! Extaz maxim pe grup! Bravo frate! Indoapa copilul cu coloranti si toate nenorocirile! Ma rog e al tau. Ce m-a deranjat este impresia de laudarosenie maxima prezenta in mintea multor parinti. Copiii trebuie sa aiba tot, sa primeasca tot si sa se si faleasca cu tot ce au. Daca nu copiii caci sunt prea mici, macar parintii sa se laude. Consumerismul face ravagii.

Tot legat de consumerism si de prunci, este sarbatorirea Haloinului. Serbare la gradinita! De Haloin. Am intrat pe telefonul sotiei, pe grupul de whatsap de care va spuneam, si am gasit o discutie foarte aprinsa, ce costume, care cum, cati dovleci sa aduca, mari sau mici, cand se vor aprinde, ma rog, m-am trezit intr-o tara protestanta sau macar catolica. Eram dintr-odata in Statele Unite. Si, avand in vedere ca saptamana asta copiii au liber, gradinitele si ciclul primar avand vacanta, s-a decis ca petrecerea, partyu’ de haloin, sa se tina inainte de vacanta…nu cumva sa ratam! Eu pe fimea am tinut-o acasa. Cand or sarbatori aia in Hamerica Sfantu Dumitru, atunci oi sarbatori si eu Haloinu in Romania. Las la o parte chestia cu satanismele, care este si nu este prezenta in sarbatoare. La origini sarbatoarea este despre aducerea aminte a tuturor mortilor, si in general a tuturor sfintilor decedati. Acuma na, Hamericanu si Holiudu a decis ca e mai misto sa ducem toata treaba spre satanta, dracu, 666. Cu draci sau fara, prefer ca fica mea sa mai stea un an doi pe bara cu astfel de manifestari iluminate. Un bal mascat fara nici o miza horror mi s-ar fi parut mult mai in regula. Dar na, nu ne putem depasi statutul de colonizati si se pare ca si pruncii nostrii trebuie sa creasca tot in acelasi spirit. Pe langa asta, disperarea maxima de a nu rata domnule o petrecere! Iti dai seama! Sunt de altfel convins ca nimeni nu explica copiilor ca aceasta sarbatoare este despre cu totul altceva decat varcolaci scheleti si fantome. Cred ca nimeni nu duce copiii la biserica de Sarbatoarea Tuturor Sfintilor, cum se intampla de altfel in tara ocupantului Yankeu. Alegem doar groaza si grozavia din sarbatoare. Ma rog, sa fie la ei acolo. Astept cu nerabdare ziua cand pe 26 octombrie, gradinitele vor inchiria microbuze si vor duce copiii la Mitropolie la Sfantul Dumitru. Dar nu…ca asta inseamna ideologizare bre! De ce sa impunem copiilor spiritul crestin? Sar Oengheiurile de cur in sus. Bine ca cealalta ideologizare, cu dracu in coada, este super ok, trendy si cool.

Zombificarea

zombi

Teribilul experiment face zilnic vicitime. Si nu, nu ma refer la Zombi, acel drog ce face si el ravagii printre cativa tineri ametiti care isi fac veacurile pe strazile din Campia Turzii. Avem un drog mult mai puternic in atmosfera. Nu stim inca cum sa il numim dar vedem efectele in fiecare zi. Acest abur periculos este eliberat in atmosfera tarii noastre, sau poate in timpul noptii prin undele wifi ale routerelor. Generatia mea, ba chiar si generatii mai in varsta decat a mea se comporta ca niste zombi. Nu sunt in stare sa mai gandeasca pentru ei, ci sunt controlati de la distanta, prin ecranele telefoanelor si laptopurilor pe care le folosesc. Altfel eu nu imi pot explica epidemia de extremisti de stanga, iubitori de deviatiuni sexuale, victime sigure ale barbatului alb, sexist si macho. Rauri, fluvii, oceane de replici sablon curg pe retele de socializare, pe la mesele din cluburi, restaurante si alte locuri de fite, prin salile de curs ale scolilor si universitatilor, pe la televizor, prin ziare si reviste. Sa descriem un pic personajul, desi sunt sigur ca il cunoasteti si recunoasteti cu totii in jurul vostru.

Barbati slabuti cu gleznele la vedere si cu barbi de Teoctist ce se taraie prin metrouri cu capul in telefon, apasati sub papucul feminismului de mahala dezvoltat peste noapte in tara noastra. Fete imbracate in tot felul de saci si haine militare, rase pe juma’ de cap, militante pentru drepturile unor oameni pe care nici macar nu ii cunosc sau nu ii vor cunoaste vreodata. Iubitori de refugiati mai ales din fata televizorului sau a ecranului calculatorului unde reviste de sorginte Sorosista ne prezinta drame ce ar smulge lacrimi oricui. Oameni ce asteapta cu ochii cat cepele sa observe o mica neconcordanta intre felul lor de a gandi si felul tau de a gandi ca sa te catalogheze imediat drept “nazist” sau “omul rusilor”! Tot felul de copiii adunati la Bucuresti de prin cdele mai infundate colturi ale Romaniei care isi descopera aici orientari sexuale fistichii si ne cer in gura mare toata ziua sa ii respectam. Nulitati cu diploma pentru care curul este un organ de gandire. Frustrati si frustrate fara urma de mandrie proprie imbratiseaza pe nemestecate tot ce spune propaganda. Oameni fricosi, atat de fricosi incat parerea lor nu conteaza, conteaza doar apartenenta la grup.

Aceleasi replici sablon, aceleasi idei sablon, aceleasi sloganuri sablon curg zi de zi in jurul nostru incercand sa ia cat mai multi dintre noi, cei ramasi inca cu capul pe umeri. Epidemia se raspandeste cu viteza sunetului. Pe vremuri erai considerat un om adevarat cand reuseai ceva in viata. Astazi? Astazi nu mai conteaza ce realizari profesionale ai, cate limbi vorbesti, daca ai o familie fericitia. Conteaza sa ai conversi, sa iti vopsesti parul in culorile curcubeului, sa iti pui ochelari cu rama neagra, sa fumezi iarba, si mai ales, dar mai ales, sa urasti. Sa urasti PSD, sa urasti pe cei care gandesc altfel, sa urasti oamenii mai saraci decat tine, sa urasti o clasa sociala altfel decat a ta.  Atunci cand te afli in grupul lor, un soi de pupat in cur desantat are loc. Unul spune Muie Dragnea in aplauzele extaziate ale celorlalti, de parca primul ar fi cel putin un laureat Nobel. Afirmatii precum “PSD ne fura viitorul” sunt ridicate la rang de dogma. Sa razi de biserica, de catedrala, de babele credincioase sunt alte cateva reguli de baza.

Zombiul este muncitor. Am inlocuit vechile fabrici si uzine cu noile corporatii. Mediul desi presarat cu tot felul de expresii din alte limbi straine, este cam acelasi ca pe vremuri. Dau la saiba baietii. Saiba este acum un site de net, o vanzare pe limba germana, o optimizare de nu stiu ce. Dupa datul la saiba, muncitorii, tot ca pe vremuri se duc sa isi inece amarul, cu ochii rosii de atata uitat in ecran, unde altundeva? La carciuma! Acolo sa te tii! Orice 0 barat are o voce care acopera larma de la mese. Acolo se declameaza toate frazele mestecate si scuipate si remestecate de mii de ori de altii inaintea lor, acolo fiecare este un mic erou al muncii progresiste, fiecare este un ideolog luptator in prima linie a idioteniei neo marxiste. Acolo se “respecta drepturi”, acolo se “iubesc minoritatile”, acolo se infiereaza “legionarii”. Politica facuta pe la mese are nici mai mult nici mai putina valoare decat avea si pe vremuri dupa schimbul 2 de la FAUR sau REPUBLICA. Bautura? Poate doar bautura este mai buna calitativ ca pe vremuri.

Desigur fiecare Zombi crede despre el/ea insasi ca este un individ special! Nu-i asa, suntem cu totii speciali! Si ei sunt speciali! Atat de speciali incat repeta aceleasi rahaturi zi, dupa zi, dupa zi, dupa zi, dupa zi. Cand ii privesc din afara, ma sperie atatia oameni speciali. Sunt chiar intimidat de atata unicitate.

Dusmani de clasa se inventeaza zilnic de catre masina de propaganda. Zombiul prinde dusmanul din aer, il memoreaza, il taxeaza, intra pe pagina lui si il injura, il cearta, il demonteaza bucatica cu bucatica.  Se inventeaza sloganuri spre a demoraliza dusmanul de clasa, se fac caricaturi la gazeta de perete, se cere boicotarea lui pe toate canalele. Eliminarea totala, extragerea sa din societate si plasarea sa intr-un colt unde sa fie uitat de lume. Desigur, toate aceste lucruri se fac sub imperiul bunatatii, umanismului si progresului. Nu-i asa ca suntem buni la suflet? Asa este, sunteti buni ca o bere fara alcool.

Sa te fereasca Dumnezeu sa te nimeresti la o masa cu Zombi. Daca vei avea o alta parere, intocmai ca in filmele de groaza, privirile Zombiilor te vor crucifica. Te vor scuipa cu vorbe taioase, te vor biciuicu replici si acuze, vei afla ca esti cel mai mare rau care se poate intampla omenirii. Ei, sunt colegii tai, fostii tai prieteni, fostii tai colegi de scoala. Da, tu ii stiai altfel, au fost vremuri cand mai faceai o gluma, mai spuneai un banc, se radea. Acum rasul este interzis. Nu mai poti rade de ce vrei tu ci doar de ce iti spune propaganda sa razi. Si uite asa ai ramas fara ei. Caci ei, fostii tai, sunt atinsi de virusul care circula la nivel global. Ei, fostii tai colegi sunt luptatori pentru dreptate sociala. Ei nu au nevoie sa citeasca, nu au nevoie sa se documenteze, nu au nevoie sa aiba habar de ceva, ei au sloganuri bine intrate in cap. Ei au replica ultima: “nazistule”.

Pe la colturi ii auzi vorbind: ai vazut ce a facut ala? S-a dus la Antena3! Ooooh! Oprobiul general! Vai, nu ma asteptam! Mesaje de la prieteni nevazuti de ani de zile ” ma dezamagesti”!!! Maini intinse, guri ranjite cu bale, unghii crescute, ochi iesiti din orbite, aceleasi cuvinte repetate de mii de ori, toate incearca sa ma inghita in acest cosmar. Un cosmar presarat cu “valori EUropene”, cu  “bunatate”, cu “diversitate”….muriti nazistilor si homofobilor! Muriti crestinilor! Muriti familistilor! Muriti traditionalistilor! Muriti fir-ati ai dracului sa fiti! De ce sunteti altfel decat noi? De ce va impotriviti? Va vom omori! De mana noastra veti muri! Accepta reeducarea sau mori! Accepta reeducarea nenorocitule! Nu vrei sa fi progresist? Nu vrei sa fi ca noi? Nu vrei cu #?? Nu vrei sa fim toti impreuna, diversi si frumosi?

Bai, sincer, chiar nu! Zombi. Sunteti niste Zombi plicticosi, urati, trasi la xerox. Femei cu pula, barbati cu pizda, tot felul de ciudati, drogati cu creierii praf, ideologi monstruosi, consumatori de propaganda si de main stream media. Ramane cum am stabilit.